Ferma Partidului din Piatra Teleorman

Ca sa continuam pe aceeasi tema ” A fost odata in Piatra…”, astazi ne amintim despre celebra Ferma Partidului din Piatra.

Gospodăria de partid  era exponentul agrozootenhicii comuniste în România. Era subordonată direct Comitetului Central al PCR și a fost înființată la nivel național cu scopul exclusiv pentru  aprovizionarea  Comitetului Central  al P.C.R.,  comitetelor municipale și județene ale PCR și ale organizațiilor obștești subordonate PCR.  În anii 80, fermele dădeau la export produse de cea mai bună calitate.

În Piatra -Teleorman,  Ferma Partidului era amplasată în nord-estul  comunei,  la aproximativ 1.5 km de la intrarea în sat dinspre Alexandria – o poziție ideală de altfel, pentru o afacere de acest gen.

Ferma văzută de sus: 3 grajduri de tăurași, unul de tauri
cu o capacitate de 500 capete, altul de aceeași capacitate pentru
berbecuți, 2 hale porci, clădiri annexe, abator etc

A fost înființată la începutul “deceniului de aur” în 1968 pe terenul fostului G.A.S. Olga Bancic din Piatra Teleorman, prin arondarea unor terenuri ale G.A.S.-urilor din comunele vecine, terenuri a căror suprafaţă  însumau circa 800 ha

Drumul de acces din 65E pînă la intrarea în fermă
avea 1km și era mărginit de o parte și de alta de
niște plopi deși și înalți

Ferma partidului a avut la început un profil zootehnic și era, poate, cea mai importantă “subzidiară” a Gospodăriei de partid din Teleorman care avea sediul pe strada I. Creangă din municipiul Alexandria și mai avea în subordine, printre altele, un hotel de protocol pe aceeași stradă, un garaj propriu pentru reparat parcul auto, o fermă în comuna Țigănești, o plantație de viță de vie de aproximativ 5ha la Zimnicea, etc.

                În ultimii ani ai comunismului, prin anii ’80, la Piatra funcţiona o fermă modernă, tehnologizată complet, avea un număr de aproximativ o sută de angajați, majoritatea din Piatra dar și din comunele vecine și chiar din municipiul Alexandria. De asemenea, ferma beneficia de o cantină modernă cu bucătărie proprie care putea deservi 100 de oameni, existau și niște internate cu 4 camere a câte 20 de paturi. Existau și două clădiri de birouri.

În 1985 se hotărăște ca ferma partidului din Piatra, în urma unor ivestitii, să aibă un abator de sacrificat animale. Institutul de Proiectare “Carpați” aprobă proiectul , iar în 1987 acesta devine funcțional.

 De-a lungul timpului, în această fermă s-au crescut tăuraşi, porci, curcani, berbecuți, cabaline,  existau posibilități  să se asigure protocolul pentru cei care aveau anumite funcţii în structurile de conducere a Comitetului Central județean și nu numai.
Cantina care aparţinea de această gospodărie era aprovizionată direct din producţia internă iar prețurile de achiziție a produselor direct din fermă erau mai mici decât cele din magazinele de specialitate.

                Adresându-se celui mai înalt segment de pe eșichierul politic din acea perioadă, în  Gospodăriile de Partid se punea accent pe calitate. Cei mai de seama specialiști în domeniu erau repartizați la aceste unități  asigurând respectarea tuturor normelor de lucru în fermă. Se investea mult în echipamente, nimic nu lipsea atunci când era vorba de susținerea unor produse de cea mai bună calitate. Ca urmare, în ţară, acest tip de ferme nu aveau concurenţă, dădeau  cele mai bune produse iar surplusul care mergea la export își găsea cu ușurință loc printre mărcile consacrate .

Ferma din Piatra producea anual o mie de capete de porci,  patru-cinci mii de capete de tăuraşi și exporta carne proaspătă de vită (tăuraşi) în patru țări din Europa de Vest: Belgia, Danemarca, Luxemburg,  UK precum și în țările arabe.
Ferma era de tip circuit închis. Totul se producea în interior.
Existau însă și parteneriate între instituțiile locale, de exemplu, în urmă proceselor de industrializare a laptelui de la ICIL Piatra , zerul rezultat era preluat de Ferma Partidului și folosit ca hrană pentru porci. Fermele de acest tip erau foarte bine văzute și de conducerea vremii și de simplii cetățeni.  Cei care lucrau în aceste ferme erau oarecum privilegiați în sensul că își puteau procura primii produse din fermă și uneori erau chiar invidiați de către ceilalți muncitori de același rang dar care lucrau în fermele de tip CAP, IAS, AEI etc. Angajații beneficiau de pauze pentru recreere prin sport, existau în incinta fermei teren de fotbal,  masă de ping-pong,  biliard etc.

                Ferma Partidului din Piatra era dotată cu adăposturi ventilate pentru animale, sisteme automate de curățat dejecțiile animale, decantare și epurare, puțuri de apă la mare adâncime utilizate la irigarea terenurilor agricole din aproprierea fermei, moară de cereale și amestec concentrate (FNC – fabrica de nutrețuri combinate), silozuri,  rezervoare de apă, posibilitatea de alimentare electrică proprie prin centrale electrice diesel, utilaje agricole proprii, abator modern unde se sacrificau animalele , cantină pentru salariați, livadă de pomi fructiferi etc.
În afară de carnea proaspătă, se fabrica parizer, salamuri şi cârnaţi de cea mai bună calitate.


Se spune că din produsele acestor ferme ale partidului erau serviţi toţi preşedinţii de stat veniţi în vizită oficială în România.

Curcanii  rasă grea canadian big6 au început să fie crescuți într-un fost adăpost de oi, erau achizionati de la Avicola Bacău la începutul verii, prin luna mai-iunie se cumpărau  în jur de 2500 de pui, iar toamna erau vânduți  când ajungeau la o greutate de 15-18 kg . Se folosea o rețetă specială de îngrășat luată de la  un FNC din Craiova, pe baza de grâu, porumb, făină de pește, oase, soia, metionină, etc.. Se încercase și cu alte rețete produse chiar local, la FNC-ul propriu dar rezultatele cele mai bune au fost obținute folosind rețeta sus-menționatăîși amintește Titu Păscuț fostul electrician al fermei.

Reputația foarte bună pe care și-o dobândise Gospodăria de Partid au făcut ca unii dintre clienți, în general cei din țările arabe să prefere să cumpere berbecuți românești doar de la aceste ferme ale partidului. Condițiile din CAP-uri nu erau întotdeauna demne de export, deși Gospodăriile de partid recurgeau la un truc simplu de marketing, adică cumpărau de la CAP-uri și vindeau la export, după îngrășare.

La ferma din Piatra se creșteau 3000 de capete, mulți erau cumpărați de mici de la CAP-uri din Piatra și din județ, adică erau luați la 5 kg și aduși la 25-35 de kg și apoi dați la export.

Existau 2 hale care puteau adăposti 3000 capete porci în sistem închis adică existau 70-80 scroafe gestante care erau ținute separat în maternitate apoi erau trecuți la secția tineret, apoi în hala de îngrășat.  Când porcul ajungea la o greutate de 190-200 kg erau sacrificați și procesati în abatorul propriu. Uneori existau cereri de cumpărare în viu și chiar erau situații când era mai rentabil pentru fermă să vândă în viu, dar de cele mai multe ori cel mai rentabil era procesare internă.

Ferma era deservită de un post de transformare de 400 kVA, avea un consum mediu orar de 100 kWh, avea un back up format din două generatoare electrice cu motoare diesel de 175 CP a câte 125 kVA fiecare . Primul generator instalat avea un motor Leiland , “made în Poland”, sub licență englezească, 6 cilindri în linie iar al doilea avea motor RABA făcut la Brașov și avea 6 cilindri în V. Când mergeau amadoua (de multe ori era unul nefuncțional mai des RABA) erau folosite în paralel, în bară cu tensiuni și frecvențe identice.

Ca și consumatori mari de electricitate în fermă existau diverse motoare de puteri diferite , de la cele mai mici puteri de 1kWh utilizate la pompe, pînă la 90kWh utilizate la tocatoare de porumb verde pentru animale…

FNC-ul și bucătăria furajeră puteau consumă chiar și 50kWh, existau mori de tocat,  snecuri de cereale, pompe evacuare dejecții cu nivel automat, pluguri raclor cu paleți pentru scoaterea dejecțiilor animale.

 Elevatoare de animale,mașini de tocat carne, mașini de umplut, (matoca – făcută la Slatina și matocut foloseau motoare Tehander de 13 kWh) , cele două compresoare de frig consumau fiecare câte 15kWh. Abatorul însuși putea consumă chiar și 50kWh. Grajdurile de porci erau dotate cu maternitate cu încălzire electrică în pardoseală, ventilație caldă asigurată de aeroterme de 15kWh.Aveam atelier mecanic dotat cu un strung de 5kWh, forja cu compressor de 15 kWh, fierăstrău circular de 11kWh etc… Existau cinci puțuri de apă dintre care 3 pe câmp, acestea deserveau consumul de apă din fermă plus irigații. Erau folosite pompe de apă de 7-8 kWh , pompe AVERSĂ de 3000 rpm și debit de 25 metri cubi pe ora.

Lângă halele de porci era un rezervor de apă pentru incendiu cu o capacitate de 200 metri cubi , exista si celebrul rezervor sferic prezent în mai toate fermele comuniste ale vremii , cu acest produs s-au mândrit comuniștii atâta vreme deoarece sfera , prin comparație cu cubul, folosește o arie laterală mai mică la volum constant. Adică, spre exemplu, rezervorul sferic de apă de la ferma din Piatra avea o capacitate de 30 metri cubi. Asta înseamnă o suprafață laterală de oțel de aprox. 46.7 mp. La același volum, de 30 mc, dacă s-ar fi folosit un rezervor în formă de cub de exemplu, ar fi trebuit folosită o cantiate de oțel mai mare, în jur de 58 mp. “Deci , iată tovarăși, cum , pentru a găzdui 30 mc de apă, ieșim mai rentabil cu 11.3 mp de tablă de oțel dacă facem un rezervor sferic în loc de unul cubic”

Rezervorul sferic de apă cu un volum de aprox. 30 metri cubi.

Pe cele 800 ha de teren se cultivau porumb, orz, lucerna, grâu, soia, etc. Existau magazii de cereale cu o capacitate de 1000t , existau 3 patule de lemn pentru depozitare pormbului drugă cele 2m x 75m a câte 150t fiecare. Apoi, erau cele hexagonale de oțel, 3 rânduri a câte 10 patuluri cu o capacitate de 10t fiecare.

Rămășițele patulelor hexagonale de porumb, silozuri, magazii…

După căderea regimului comunist, ferma a fost privatizată și transformată în S.C. “AGROINDUSTRIALA ORIZONT”S.A. Alexandria. Managementul defectuos și contextul politic din perioada imediat umătoare au făcut ca ferma să aibă o activitate din ce în ce mai slabă, iar în anul 2000 aceasta și-a încetat activitatea.

Astăzi, pe terenurile din jurul fostei ferme a partidului au fost plantați mai mulți pomi fructiferi de către noii propritari, așadar activitatea principală este pomicultura. Prea puțin pentru potențialul uriaș pe care acest loc l-a avut cândva, și încă îl mai are, în opinia mea.

Gallery | This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

1 Response to Ferma Partidului din Piatra Teleorman

  1. Marian Urlan says:

    Foarte frumoase articolele așteptăm și cu cele de la AEI și dacă puteți sa faceti rost de cât mai multe poze cu comuna piatra și împrejurimi poze gen imagini rare !!!!

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s