Descriere

PIATRA Teleorman: Așezare, Structură Geologică, Relief, Climă, Hidrografie, Soluri

Aşezare

Comuna Piatra este situată în sudul judeţului Teleorman, la sud-vest (25km) de Alexandria, la est (33km) de municipiul Turnu Măgurele şi la nord (25km) de oraşul Zimnicea.

judetul trmosia si vecini piatra
Faţă de capitala ţării – Bucureşti este situată la sud-vest, la o depărtare de 120km. Comuna se învecinează la nord cu satul Voievoda – comuna Furculeşti, la sud cu comuna Viişoara, la sud-vest cu comuna Lisa, iar la est cu moşia comunei Piatra. Este situată în Câmpia Română, mai precis în Câmpia Boian, cunoscută şi sub numele de Câmpia Călmăţuiului şi dispune de condiţii care au favorizat şi favorizează dezvoltarea unei vieţi economice ce satisface cerinţele unei comunităţi umane.

Structura geologică

Este puţin variată, ceea ce a generat un relief monoton. Fundamentul cristalin al platformei moesice este acoperit cu formaţiuni mezozoice şi neozoice. Formaţiuni paleozoice încă nu au fost exploatate în această zonă. În partea superioară apar depozitele cuaternare reprezentate prin pietrişuri şi nisipuri din care apar la zi pietrişurile de Frăţeşti. În aceste formaţiuni sunt cantonate importante strate freatice din care apar izvoarele de apă din “Strangea”, astăzi, captate pentru alimentarea cu apă a comunei. Peste pietrişurile de Frăţeşti se dispune un orizont gros de depozite loessoide cu grosime ce variază între 25-30m.
În profilul depozitului loessoid se găsesc trei, patru orizonturi subţiri de luturi de culoare cărămiziu-roşcat. Stratul de loess a constituit multă vreme materia primă pentru construirea locuinţelor care se făceau din pământ bătut. Având în vedere structura geologică puţin variată seismic, comuna Piatra este situată în zona seismică de gradul VII şi intră în categoria cutremurelor de tip moldavic. În istoricul comunei nu s-au înregistrat cutremure de pământ care să pricinuiască pagube mari. Au rămas în amintire cutremurele de pământ din 1940 şi 1977 care au produs mici crăpături în zidurile locuinţelor.

Relieful

Este în general simplu şi se caracterizează prin monotonie, element specific pentru Câmpia Română – macrounitate în care se încadrează. Puţin variat, este reprezentat prin interfluvii largi cu energie redusă. Acestea, fiind larg dezvoltate, iau aspectul unor câmpuri întinse şi uşor fragmentate de reţeaua hidrografică existentă reprezentată prin Călmăţuiul Teleormănean.

podul lui mandreanuMicrorelieful câmpurilor este reprezentat prin găvane (crovuri) dintre care cel mai pronunţat este “Lacul Vâleului” şi movile sau măguri dintre care cele mai cunoscute sunt: Măgura Pietrii, Măgura Albului, Măgura Leşniţii, Măgura Drăgăicii, Măgura lui Melinte, Măgura fetei, etc.

Clima

Fiind aşezată în Câmpia Română, din punct de vedere climatic, comuna Piatra se încadrează în climatul temperat-continental. Particularităţile acestui climat se materializează în principal prin veri călduroase şi secetoase şi ierni foarte reci. Din analiza datelor de la staţia meteorologică de la Alexandria, rezultă că temperatura medie anuală se remarcă prin valori de 10-11˚C.
Iarna, temperatura minimă ajunge şi la valori de -30˚C din cauza invaziilor de aer rece al anticiclonului euro-asiatic, reducându-se media temperaturii acestui anotimp până la -3˚C. În lunile de vară temperaturile medii lunare se menţin în jurul valorii de 22˚C, predominând timpul uscat şi călduros. În ultimii ani, în anotimpul cald, comuna Piatra nu a fost ocolită de caniculă, fenomen tot mai des întâlnit în Câmpia Română.
Precipitaţiile atmosferice sunt de tip continental. În lunile de iarnă cad în jur de 30 l/m² iar în lunile mai-iunie se înregistrează cantităţi maxime de peste 60 l/m² chiar şi 70 l/m².
Din analiza regimului eolian, direcţiile predominante ale circulaţiei maselor de aer sunt din est/nord-est (Crivăţul) şi vest (Austrul).
Viteza medie a vântului este de 3,5-4,6 m/s pentru vânturile din vest iar pentru cele din est şi nord-est viteza este de 3,5-5,3 m/s. De remarcat, în anumite condiţii favorabile bate şi vântul Băltăreţul, vânt cald şi umed dinspre lunca Dunării.

Hidrografia

La fel ca în întregul judeţ Teleorman, şi în comuna Piatra, precipitaţiile reduse, prezenţa stratului de loess cu coeficient de infiltraţie mai ridicat şi energia de relief redusă fac ca rezervele de apă să fie reduse cantitativ şi să se gasească mai mult sub forma apelor subterane (freatice şi de adâncime).
Din analiza pânzei freatice din puţurile din terasa de circa 20 de metri pe care este aşezată comuna, se constată că nivelul mediu hidrostatic se află între 5-12 m adâncime. calatui la podul opriiPe teritoriul comunei Piatra singurul râu este Călmaţuiul Teleormanului cu o suprafaţă a bazinului hidrografic de 1379 km² şi o lungime de 134 km. Izvorăşte din câmpia piemontană a Boianului, la est de Bărcăneşti, de la altitudinea de 158m şi se varsă în Lacul Suhaia lânga Viişoara. Este o apă sistem tipic de câmpie având curs intermitent până în aval de primirea celor doi afluenţi Sohodel şi Călmaţuiul sec. De aici, în urma adâncirii văii, râul captează ape freatice în cantităţi mari devenind semipermanent până la vărsare. În localitatea Voievoda, Călmăţuiul mai primeşte un afluent important – râul Urlui, care are scurgere permanentă.

Solurile

Se încadrează în tipul cernoziom. Pe acest tip de sol unde avem un regim termic mai excesiv şi precipitaţii mai reduse se dezvoltă în condiţii foarte bune culturile cerealiere şi leguminoase rezistente la secetă (grâu, orz, porumb, floarea soarelui, lucernă, mazăre, etc).
În lunca Călmăţuiului apar izolat soluri salinizate ocupând suprafeţe mici (ochiuri). Pe astfel de soluri, şi în condiţiile de climă prezentate se dezvoltă o vegetaţie bogată. pajisteaZona în care ne găsim face parte din domeniul “pajiştilor stepice” propriu-zise al căror areal se suprapune peste cel al cernoziomurilor.
În trecut, vegetaţia era formată din ierburi înalte “din care nu se vedea călăreţul” fiind înlocuite treptat prin culturile agricole, sau degradate prin păşunat excesiv. Vegetaţia specifică este reprezentată prin: păiuş, cecilie neagră, pir, specii de liliacee (specii de ceapă) compozite (mături, pelin) şi leguminoase (lucernă, măzăriche, etc).
În lunca Călmăţuiului îşi face apariţia rogozul, pipirigul, papura. Vegetaţia arborescentă este reprezentată de salcâm, ulm, dud.
Lumea animală se evidenţiază prin rozătoare (iepurele, popândăul, hârciogul, şoarecele de câmp), păsări care işi fac cuibul pe pământ (ciocârlia, prepeliţa, potârnichea, dropia).