Piatra Teleorman în Marele Dictionar Geografic al României 1900

În 1900, George Ioan Lahovari descrie în Marele Dicţionar Geografic al României, la pagina 694 comuna Piatra din judeţul Teleorman astfel:

  Piatra, com. în jud. Teleorman, pl. Marginea, situată pe valea Călmăţuiuluĭ, între două dealurĭ. Dealul Călmăţuiuluĭ  pe stînga şi dealul Strîngea pe dreapta. Are un cătun, Stariţa, format în urma împroprietărireĭ în 1879, pe moşia satuluĭ cu acelaşĭ nume, situat în direcţia N.-V., la 10 kil. de reşedinţa comuneĭ, în valea numită a Tîrnaveĭ sau a Găuriciuluĭ. Se învecineşte la N. cu com. Voivoda ; la S., cu com. Viişoara ; la V., cu com. Lisa ; la E. şi S.E., cu moşiile Suhaia, Brînceni şi Găuriciul.

Suprafața teritoriuluĭ comuneĭ, cu moşiile de pe dînsa, e de 3788 hect., moşia Stariţa e a statuluĭ, din care s’a vîndut coprinzînd: 880 hect. însurăţeilor, şi 320 hect., celorl’alţĭ locuitorĭ, în loturĭ ; moşia Pieptea, fostă a statuluĭ, vîndută în corp întreg, de 724 hect.; moşia Piatra, de 450 hect.; moşia Fişteica, a statuluf (rest din moşia Pieptea), de 472 hect. şi moşia Greceanca, numită Marghilomanca, de 507 hect. Locuitoriĭ cărora li s’aŭ dat pămînt sunt în număr de 489.

Proprietarĭ principalĭ aĭ moşiilor sunt d-na George Em. Lahovari, d-niĭ  I. N. Alexandrescu şi baron d’Atzelt, toţĭ aŭ părţĭ egale de cîte 650 hect. Moşia Pieptea a fost cumpărată de la stat de d. Ioniţă Dumitrescu, .din com. Voivoda. Locuitoriĭ posedă viĭ pe coasta văeĭ Adînca, din com. Viişoara, în întindere de 22 ⅓ hect. Din dealuriIe ce înconjoară comuna izvoresc abundente izvoare de apă. În comună sunt la diferite puncte, cişmele care curg neîntrerupt.

Populaţia comuneĭ, împreună cu a cătunuluĭ Stariţa, e de 3251 suflete, din care 526 contribuabilĭ. Are o şcoală, condusă de un învăţător, frecuentată de 98 elevĭ ; o biserică, deservită de 3 preoţĭ şi 2 cintăretĭ. Vite sunt 1188 caĭ, 23 măgarĭ, 1792 vite marĭ cornute, 4453 vite micĭ şi 438 porcĭ. Budgetul com. e la veniturĭ de 12189 lei şi la cheltueli, de 6244 lei. Imprejurul com. sunt multe grădinĭ de zarzavat ; cultivatoriĭ lor se folosesc de abundentele izvoare de apă de aci, pentru udat.

Starea economică a locuitorilor este din cele maĭ satisfăcătoare; eĭ sunt avuţĭ, muncitorĭ şi cu spiritul de comerciŭ destul de desvoltat. În Piatra sunt mai multe cîrciumĭ şi alte stabilimente de comerciŭ. Aci se ţin două bîlciurĭ, la Dumineca Tomiĭ şi la Sf. Petru. Împrejurul com. sunt multe măgurĭ : Măgura-Pietriĭ, la E., înaltă de 28 m. şi Iargă cam de 230m. ; Măgura-Feteĭ, spre N.-V., înaltă de 10 m. şi largă de 60 m. ; Măgura-Drăgaiceĭ, la S.-V., înaltă de 15 m. şi largă de 70 m. şi Măgura-luĭ-Melinte, înaltă de 20m. şi largă de 50m. În partea de E. a com., spre Suhaia, se încrucişează vechiul drum al Ținteĭ care se maĭ vede pe alocurĭ urme. Satul Piatra este unul din cele maĭ vechĭ din_Ţară. Îl găsim citat în diferite acte vechĭ şi în documente privitoare la moşiĭ, din secolul din urmă. La anul 1594, Mihaiŭ  urmărind pe Turci, îĭ bătu, la satul Piatra și respinse pănă la Nicopole. În secolul al XVIII-lea, Piatra era dintre satele marĭ ale jud. Teleorman. În nomenclatura de sub administraţiunea lui Constantin Mavrocordat, îl găsim trecut tot în plasa Margineĭ.

Satul însă nu se afla unde se găsește astă-zĭ, ci maĭ în vale, spre com. Lisa, pe locul care se numește La-Mezinele. Pe timpul ciumeĭ de la 1817 sub domnia luĭ Caragea, locuitoriĭ părăsesc satul și se adună maĭ tîrziŭ  pe locul unde e astă-zĭ Piatra. Siliștea satuluĭ vechiu se maĭ vede și astă-zĭ.

 

Gallery | This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

3 Responses to Piatra Teleorman în Marele Dictionar Geografic al României 1900

  1. hamathebest says:

    Buna ziua. Sunt student la facultatea de istorie, univ din bucuresti si sunt din comuna piatra. De unde pot face rost de monografia completa? Multumesc

    Like

    • sg says:

      Salut! Dacă ești student la istorie, părerea mea este sa faci tu o Monografie, ai aici, pe acest site monografia originală a d-lui profesor Sfetu Petre, care, din păcate, nu mai e printre noi și care și a pus la dispoziție lucrarea tuturor celor care au fost interesați. Poți sa copiezi de aici și sa specifi sursele la bibliografie, ca sa nu ai probleme cu plagiatul.
      Îți recomand să mergi la arhivele naționale sau la arhivele teritoriale Alexandria, acolo găsești sprijin pentru tot ce-ți trebuie. Succes!

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s